-Mi-e dor de voi! zice Didi
-Și noua de tine! hai acasă…răspund.
Ieși accassă! continui râzând. (vezi “ieși acasă” Bendeac).
Liniște pentru câteva clipe.
Auzi da’, nu e’ posibil să vi și tu câteva zile mai devreme? întreb
El:-.....cred…..
Eu: -Didi mă auzi? Alo?
El: …….
Eu: -Alooo? Mă auzi?
Acum vine parte aia mega romantica caracteristică superbului și drăguțului meu soț.
El: -Da, te aud.
Eu: -Pai și atunci de ce nu răspunzi?
El:-Pai nu-ți răspunsei?!
Eu:-Aaa, nuuu! Te întrebai ceva, tu ziseși ceva de’ cred și după ziceam “ Didi mă auzi?”...
El:- Da, te aud.
Eu:-Ziceam “Didi mă auzi?”, și tu nim…
El:-Daaa, te aud. Mă mai întrebi de multe ori? Mai întreabă-mă odată, ia!
Eu:-Hai că ești culmea… Băi omule, lasă-mă să termin! nu te întreb acum dacă mă auzi, îți spuneam ce îți zisăi.
El:-Aaaaa, ……. Nu mai știu ba’ că adormisem și-mi căzu telefonu’ din mână.
Eu:-......offf, într-un final, că vorbim amândoi și ne înțelegem aparte,....mă rog. Stai, ce? Eu credeam că nu aveai semnal… tu de fapt, adormiși.
Mi-nu-nat, cât de interesantă să ți se pare o conversație, încât să adormi în timp ce o porți???
Mi-nu-nat, cât de interesantă să ți se pare o conversație, încât să adormi în timp ce o porți???
Don't close the book... Just turn the page
Comentarii
Trimiteți un comentariu